Eu din fire am incredere in oameni, atunci cand cunosc un om are din partea mea, pe o scara de la 1 la 10, nota 10 la capitolul incredere… iar el in decursul relatiei poate ramane acolo sau poate scadea… ( sunt si exceptii… pot cunoaste personal oameni care mi-au stirbit increderea in ei inca dinainte de a relationa cu ei…)
E destul de socant sa constati ca oameni in care ai crezut, fata de care ai fost deschis, sa-ti zica la un moment dat sa dispari din viata lor pentru ca ai facut nu stiu ce, ca si cum tot ce a fost pana atunci, nu mai exista.Un pas gresit( mai grav daca el exista doar in mintea celui care acuza!!) si s-a dus totul, ca si cum n-ar fi fost nimic, ca si cum prietenia, timpul oferit, atentia, tot, nu ar mai conta. Te si intrebi daca nu cumva oamenii respectiv nu au o problema...la mansarda...:) Eu una sunt destul de naiva, ar spune unii, eu spun altfel: INCA mai cred in oameni! De aceea accept multe, chiar daca unii ar susitine, vai, n-are pic de mandrie, e o proasta! Oare asa sa fie? Din fericire, sunt multi , zic eu, care apreciaza deschiderea mea fata de ei, oameni de la care, surprinzator, aflu lucruri noi,frumoase, despre mine, tocmai pentru ca le-am acordat incredere. E de bine, e de rau? :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu